Duminică, oamenii au ieşit la urne mai degrabă pentru a-şi exercita un drept sau dintr-un simţ al datoriei civice decât pentru a da un vot de încredere.
În Işalniţa şi în Craiova, majoritatea celor care au stat de vorbă cu Gazeta de Sud au mărturisit că au mers să voteze pentru că aşa trebuie, dar aşteptări nu prea mai au.
Fără certuri între politicieni
În Işalniţa, la secţia de votare veneau, la orele dimineţii, oameni de toate vârstele. Tineri cu copiii de mână, dar şi bătrâni care mergeau agale spre cabine. Printre ei, şi un tânăr care se afla pentru prima dată la vot. „E prima dată când votez. Aşteptări nu prea am, dar am zis, totuşi, să vin”, a spus acesta.
O femeie în vârstă spune că şi-ar dori „oameni care să nu se mai certe între ei, pentru că numai asta fac. Se ceartă unii cu ceilalţi, în loc să facă lucruri pentru oameni. Să vină oameni care să facă, poate or veni de data asta unii care să ştie ce trebuie”.
Printre oameni resemnaţi, care ies din secţie fără prea mari speranţe privind România de mâine, întâlnim şi o familie tânără, cu copii, care spune că e mulţumită cu ceea ce s-a realizat în comună în ultimii ani şi că a votat cu hotărâre. „Am votat pentru oameni care să facă în continuare lucruri bune, cum au făcut şi până acum. Noi ce să ne mai dorim? Aici chiar s-a făcut. Faţă de alte localităţi, noi avem de toate. Suntem mulţumiţi”.
„Să se ducă cei de acum, ei sunt Covidul!”
Alte două alegătoare se opresc să stea de vorbă cu noi.
„Nu ştiu, fă mumă. Un trai mai bun. Să avem.. zi, tanti Ioana”, a zis una dintre alegătoare. Şi tanti Ioana la 70 de ani are ceva mai multe aşteptări. Vrea un viitor ca în Occident, fără prea mult timp de aşteptare pe la uşi pentru a face nişte acte:
„Un trai mai bun. Să mergem la medic să nu ne mai ia milioane. Să nu mai fie nevoie să avem câte un om pe unde ne ducem să rezolvăm o problemă. Să avem şi noi cum este în Occident. Mă duc să fac ceva şi stau 10 ani până îmi face o hârtie. Asta e problema! Pe unde mergem să avem mai multă libertate şi să se mişte lucrurile mai repede. Acum să bagi gaze durează ani. Eu nu am avut bani când au venit ele prin sat.”, a spus tanti Ioana.
Revine în discuţie şi vecina cu care tanti Ioana a venit la vot:
„Să înceapă şcolile , grădiniţele. Copiii săracii sunt stresaţi în casă”, a spus aceasta. Tanti Ioana însă continuă cu nemulţumirile despre sănătate. „Sănătatea este la pământ. Sunt doctorii terminaţi. Sunt cu morţii în dispensare. Asta e. Toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu vede. „, a mai spus alegătoarea din Işalniţa, care mărturiseşte că e încă nostalgică după perioada Ceauşescu. „Să dispară corupţia. Nu vedeţi că nimeni nu face nimic chiar dacă se întâmplă o problemă. Pe timpul lui Ceauşescu cum îi găsea imediat?”, a mai spus femeia.
Tot la Işalniţa, nea Marcel strigă cu of: „Să se ducă cei de acum. Ei sunt Covidul!” Şi Cu Arafat şi cu toţi de acolo”.
Vot resemnat în Craioviţa
În Craiova, la secţiile din Craioviţa totul decurgea mai liniştit decât la alegerile locale, cu oameni ieşind din secţie din când în când. Grăbiţi, votanţii au transmis expeditiv că îşi doresc să fie mai bine, dar că nici ei nu au aşteptări. „Dacă nu s-a făcut în atâţia ani, de ce să credem că vor face de aici înainte?” spune un bărbat de vârstă mijlocie, cu lehamite.
Alt bărbat, pensionar militar, este şi mai dezamăgit. „În 2015, cu legea lui Cioloş, votată de PSD, mi-au scăzut pensia la 65%. Am pensie mai mică decât civilii. Decât punctul de pensie! Ce aşteptări să mai am?” spune acesta şi pleacă mai departe, cu lacrimi în ochi.
O femeie care îşi ţine de braţ mama în vârstă îşi doreşte să crească pensiile: „Să mai crească şi pensiile am vrea, că tot aşteptăm, de la lună la lună…”, spune aceasta.
O fostă profesoară spune că aşteaptă de la parlamentari să aibă grijă de oamenii săraci. „De noi, de pensionari, că noi ne declarăm oameni foarte săraci. Este pensia mică. Chiar dacă ai 2.000 de lei nu ai cum să faci faţă cu toate dările, cu toate utilităţile, cu medicamente, cu boli. Şi pandemia asta ce a făcut din noi nu ştiu. Să facă spitale, să stea oamenii aici, să fie trataţi cum trebuie. Să nu mai plece în străinătate. Educaţia şi sănătatea se distrug acum. În sănătate declinul a început de când au închis spitale, au scos paturi. Acum nu au”, analizează femeia.
Nici despre învăţământ nu are o părere prea bună, mai ales privind activităţile online:
„Cu şcoala online, copiii nu mai învaţă. Eu am fost învăţătoare la Şcoala 32, am ieşit la pensie la limită de vârstă şi ce s-a învăţat în urmă cu 20 de ani se vede acum. Am elevă care este viceprimar al Craiovei. Am făcut naveta şi la Pârşani, comuna Pieleşti, unde a fost elevă şi era foarte silitoare. Am mulţi elevi din acel sat care sunt cu funcţii mari în ţara asta. Sunt şi procurori şi judecători şi viceprimari. Au reuşit din educaţia noastră! Dar ce fac acum copiii? Stau pe calculator, se îmbolnăvesc de ochi, sistemul nervos li se duce la pământ. Sunt boli pe care le dobândesc în faţa calculatorului. Nu trebuia să fie permis aşa ceva. Trebuia ca ţara noastră să îşi vadă de educaţia copiilor. Eu am votat acum, cu multă dragoste, partidul săracilor. Pricepeţi dumnveastră cine este”.
„Cum înţeleg aceşti tineri democraţia?”
Un alt alegător din secţia de la Şcoala gimnazială de la Elena Farago nu are mari speranţe de schimbare. Se gândeşte că tot mai bine era pe vremea lui Ceauşescu şi nu se împacă deloc cu generaţia de azi, care a luat drumurile străinătăţii:
„Aşteptăm să fie mai bine, pentru că ne-au închis, au distrus şi comerţ şi pieţe. Le-au deschis abia ieri. Dacă lumea este aşa de tâmpită şi nu ştie ce votează, ne merităm soarta. Asta e ţara în care trăim. Era mai bine pe timpul lui ăla. Aveam salariul 2.000 de lei. Mă duceam la mare pe fiecare an. Nu am mai fost de 35 de ani la mare. Acum e corupţie de sus până jos. Nu te bagă nimeni în seamă. Te duci în spital, începând de la poartă, la femeia de serviciu şi chiar la electrician trebuie să dai. Ai dat, eşti băgat în seamă. Nu ai dat, mori cu zile. Nu o să vedem nici o schimbare. Ca să schimbăm trebuie să mergem la muncă”, spune bărbatul, care este, însă, nemulţumit de cum e înţeleasă azi democraţia.
„Acum tinerii vor muncă puţină şi salarii mari. Lumea vrea mii de euro. De unde mii de euro. că nu mai avem industrie. Aveam 7 Noiembrie, IUG, Combinatul, lucrau 20.000-30.000 de oameni. Acum cine mai lucrează. Lucrăm noi la 50 de ani. Tineretul a luat drumurile străinătăţii. Fură, sparg bancomate, prostituţie, că din muncă cinstită nu fac averi. Eu am 39 de ani de muncă şi am un apartament şi o maşină luate pe timpul lui Ceauşescu. Tot mai bine era atunci. Cum înţeleg aceşti tineri democraţia? Furt, violuri, porcării. Nimeni nu mai face nimic din muncă cinstită. Dacă ai salariu de 1300-1400 de lei de unde plăteşti rate la apartament de 60.000-70.000 de euro.”
În rest, oamenii nu prea intră în detalii privind măsuri concrete pe care şi-ar dori să le vadă realizate de noii parlamentari. Ca şi la locale, spun că vor „să fie mai bine”, dar fără a pomeni vreun domeniu în care şi-ar dori să se investească în mod prioritar. Dacă îi întrebi despre educaţie, spitale sau drumuri, dau din cap aprobator şi spun să se facă de toate. Dar niciunul nu vorbeşte, în mod particular, despre cele mai crunte probleme şi nevoi ale ţării. Unii spun doar că sunt prea multe. Dar salariul şi pensia sunt problemele pe care le văd, lună de lună, în buzunarul lor gol.
Sursa: gds.ro
