Inalta Curte, lovitura grea pentru Darius Vâlcov. Fostul primar al Slatinei risca ani grei de puscarie!

14

Instanța supremă a amânat, repus, luni pe rol dosarul de mare corupție în care sunt analizate apelurile DNA și ale celor condamnați în cazul fostului consilier al Vioricăi Dăncilă, Darius Vâlcov, în care acesta este deja condamnat de prima instanță la opt ani de închisoare cu executare.

„Repune pe rol cauza ce formează obiectul dosarului nr.790/1/2019 având ca obiect apelurile declarate de Ministerul Public, parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Natională Anticoruptie si de inculpatii Tomescu Constantin Cristian, Vâlcov Darius Bogdan, Prina Minel Florin si Timofte Petre Bogdan împotriva sentintei penale nr.74 din data de 8 februarie 2018, pronuntate de Sectia penală a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în dosarul nr.2018/1/2018, privind si pe intimatul inculpat Susală Lucian Petrut. Fixeaza termen de judecată la data de 26 septembrie 2022, Sala Sectiilor Unite, cu citarea inculpatilor si incunostiintarea apărătorilor acestora. Definitivă. Pronuntată, în sedinta publică, astăzi 27 iunie 2022”, se arată în minuta soluției de luni a ICCJ.

Concret, un complet de cinci judecători al ICCJ era așteptat, luni, să pronunțe o soluție privind cursul judecării apelurilor din dosar, respectiv dacă vor continua sau dacă decizia inițială se desființează iar tot cazul se rejudecă de la zero.

Instanța supremă a amânat, în 9 mai, pentru 23 mai, luarea deciziei prin care judecata apleurilor din dosarul de mare corupție în care Darius Vâlcov a primit o pedepasă cu executare poate continua sau este oprită iar întregul proces reluat de la zero.

Instanța supremă a rămas, în 19 aprilie, în pronunțare pe unul dintre motivele de apel din dosarul de mare corupție în care fosta mână dreaptă a Vioricăi Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat de trei judecători la opt ani de închisoare cu executare.

Judecătorii au anunțat ulterior că pronunțarea privind strict acest motiv de apel se va face în 9 mai, direcțiile în care magistrații ICCJ pot stabili fiind fie de continuare a judecării celorlalte motive de apel fie de admitere a acestuia și de retrimitere a cauzei la un complet de trei judecători pentru reluarea judecății de la zero.

Un complet de cinci judecători de la instanța surpemă au rămas, luni, în pronunțare asupra unuia dintre motivele de apel dintre cele depuse de avocații celor condamnați în dosar, motiv de apel dezbătut cu prioritate de către instanță.

Concret, anterior discutării acestui motiv de apel, avocatul lui Darius Vâlcov a cerut instanței de judecată să nu treacă mai departe la administrarea probelor în apel, explicând că motivul de apel care conduce către constatarea nulității absolute a deciziei apelate are prioritate în dezbateri.

Astfel, magistrații au ascultat toate părțile de proces cu privire la acest motiv de apel care ar putea conduce implicit la admiterea apelului, desființarea deciziei definitive și dispunerea rejudecării la completul de trei judecători de la aceeași instanță.

Motive, motive…

Avocatul lui Darius Vâlcov a cerut luni la ICCJ ca instanța să facă abstracție de hotărârea CJUE din decembrie 2021, să dea curs deciziei CCR și să dispună trimiterea dosarului la rejudecare în faza de fond, cu consecința desființării condamnaării la opt ani de închisoare cu executare a clientului său.

„Am pus în discuție motivul de spel prioritar de trimiterea a cauzei la rejudecare.

Problema de drept e aceea dacă între.motivele de apel sunt unele ce duc la rejudecarea arunci trebuie discutat cu prioritate acest motiv de apel de rejudecare.

Am aratat în cerera scrisa ca doctrina în materie primează acest motiv de apel ce are unica direcție trimiterea spre rejudecare.

Motivul de apel are la baza aceste decizii CRR ce vizează componenta coletelor specializate de trei judecători, respectiv acesta care a judecat acest dosar în faza de fond”, a explicat avocatul.

„Există o necompetență materiala dar și funcțională a completului de trei judecători care a soluționat fondul acestui dosar.

Avem la îndemână decizia 417 a CCR privind competență completuriloe specializate.

Avem de asemenea în vedere și hotărârea CJUE care cumva indică acest risc sistemic de impunitate care poate permite unui judecător național sa nu respecte o decizie a CCR

Decizia CJUE nu este prioritara deciziilor CEDO. Dacă s-ar da curs deciziei CJue se poate produce un grav prejudiciu dreptului la apărare și mai ales la un proces echitabil.

Astfel. Trebuie dat curs deciziei CCR. CJUE nu explică deloc și nu exemplifica măcar formal sintagma de risc major de impunitate.

Astfel aveți în vedere și decizia CCR. Ea sprijină soluția de retrimiterea a cauzei la rejudecare. Admiteti și trimiteți cauza”, a mai explicat avocatul lui Darius Vâlcov în fața instanței.

La rândul său avocatul lui Minel Prina a arătat că „nu exista un risc sistemic care da ducă la aplicarea acestei hotărâri CJUE”.

„Dați astfel prioritate dispozițiilor legale existente ce vizează legala compunere a completelor de judecată. Trimiteți cauza la fond pentru rejudecare”, a întărit acesta.

Sub tunul DNA

Procurorul DNA prezent la ședință  a cerut respingerea acestui motiv de apel și continurea judecării celorlalte motive de apel precum ți  readministrarea probelor în această fază.

„Respimgeti ca neîntemeiat. Decizia CJUE are prioritate fata de deciziile CCR. Avocații va cer sa analizați aceasta decizia data în materie civila.

E adevărat ca ea vizează componenta completelor, dar în materie civila.

E vorba de necompetenta acestor complturi după calitatea persoanei.

Dreptul CJUE are prioritate și trebuie aplicat cu prioritate de jude stării romani cât și de orice judecator din UE”, a spus magistratul Direcției în sala de judecată.

Traficul lui Vâlcov în pragul prescripției

„Definiția termenului de risc sistemic ne indică faptul ca ne aflam în acesta situație iar cauzele vizate de acestsa sintagma a CJUE sunt cele ale DNA

Dacă ne raportam la cauzele DNA, da, exista un risc sistemic ca în aceste cauze inculpații sa beneficieze de prescripție iar inculpații sa nu mai fie trasi la răspundere.

În acest caz particular avem fapta de trafic de influență. Prima instanță a reținut fapta ca fiind comisă în anul 2010.

Ma raportez la situația cea mai puțin favorabilă și gândesc termen de prescripție de la momentul de solicitare.

Astfel termenul este de opt ani plus jumătate.

În definitiv prescripția ar interveni în 2024 ceea ce e insuficient pt o rejudecare în fond și apoi o judecata în apel.

Este vădit evident că dosarul va fi lovit de prescripție.

Astfel putem observa ca ne aflam în fata unui risc sistemic ceea ce ne face să agreem hotărârea CJUE”, a mai spus procurorul de la DNA.

Instanța supremă reia, luni, judecata în cazul apelurilor din mega dosarul de corupție al lui Darius Vâlcov, fost consilier al fostului premier al României Viorica Dăncilă.

Apelurile DNA și a inculpaților din dosarul de mare corupție al fostului consilier al Vioricăi Dăncilă, Darius Vâlcov, au bătut pasul pe loc timp de o lună, după ce completul de cinci judecători a sesizat un potențial viciu procedural pe care l-a lămurit cu procurorul DNA și avocații.

Concret, la ultimul termen din dosar, completul de cinci judecători le-a cerut avocaților și procurorului DNA să spună dacă consideră că însăși instanța sau Colegiul de conducere al instanței ar trebui să soluționeze chestiunea delegării și implicit a lipsei din complet a unuia dintre magistrații stabiliți în completul inițial.

Procurorul DNA a precizat în sală că din complet ar trebui să facă parte și magistratul Ioana Bogdan.

„Cred că ar trebui să se pronunțe Colegiul de conducere. Noi credem că acest complet ar trebui sa fie un continuare compus cu magistratul Ioana Bogdan”, a explicat procurorul DNA.

Părerile avocaților au fost însă împărțite, unii precizând că ar trebuie rezolvată chestiunea lipsei magistratului de către completul actual, iar alții că ar trebui analizată situația de către Colegiu de conducere.

În această situație judecătorii ICCJ au ridicat ședința fără a preciza perioada de soluționare și fără a oferi alte detalii.

La termenul din luna martie judecătorii au anunțat că s-a stabilit de către Colegiul de Conducere al ICCJ ca actualul complet să stabilească formula de componență, astfel că după ce au ascultat din nou opiniile DNA și ale avocaților magistrații au rămas să se pronunțe.

La termenul de luni judecata apelurilor ar putea începe.

Răspunsuri CJUE pe masa ICCJ

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, în luna decembrie, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată.

Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE.

Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE.

Acum ele vor fi repuse pe rol iar magistrații ICCJ urmează să stabilească traseul fiecărui dosar în parte.

Judecătorii ICCJ deloc convinși de CCR

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în octomrbie 2019 să transmită Curţii de Justiţie a UE patru întrebări preliminare cu referire la decizia CCR privind specializarea completurilor, în dosarul lui Darius Vâlcov. Până la răspunsul CJUE, judecata se suspendă.