Aproximativ 232.000 de copii din România au mamele plecate la muncă în străinătate, iar cei mai mulţi dintre aceştia îşi văd mamele o dată pe an, arată un raport realizat de organizaţia Salvaţi Copiii, potrivit news.ro.
Vârsta medie la care copiii rămân în ţară fără mame, acestea plecând în străinătate, este mai mică de şapte ani.
Acelaşi raport arată că, prin comparaţie cu copiii care cresc alături de părinţi, cei ai căror părinţi sunt plecaţi merg „semnificativ mai puţin” la medic .
„Dintre cei 536.000 de copii cu părinţi care lucrează în alte state, 4 din 10 (232.000 de copii) au mama plecată. Mai mult, 77.000 dintre ei au rămas în ţară în grija rudelor, ambii părinţi fiind nevoiţi să lucreze peste graniţe. Majoritatea mamelor, 58%, se întorc o dată pe an acasă, 14% se întorc de două ori pe an, 21% de trei ori pe an sau mai mult, însă există şi un procent de 5% de mame care se întorc o dată la doi ani sau chiar mai rar”; arată o analiză realizată de Salvaţi Copiii România şi care a fost dată publicităţii miercuri.
Conform studiului realizat la nivel naţional de organizaţie, cei 536.000 de copii care au avut cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state în ultimul an reprezintă aproape 14% dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniţi.
Cele mai multe dintre mamele care îşi lasă copiii acasă pleacă în Italia (21%), Spania (17%) şi Austria (12%); în cazul taţilor, principalele destinaţii în care pleacă din ţară pentru a munci sunt Germania (24%), Italia (22%) şi Marea Britanie (14%). Aproape o treime dintre copiii care au fost întrebaţi declară că nu au fost de acord cu plecarea părintelui sau, după caz, a părinţilor la muncă în alte ţări, relevă studiul.
„În medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani şi 11 luni a copilului; a fost plecată, în medie, 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu migraţia mamei, iar dintre mamele plecate să muncească în alte state, 58% se întorc în ţară o dată pe an”, concluzionează oficialii Salvaţi Copiii.
În ceea ce priveşte motivele care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în alte state, acestea sunt legate de venitul individual scăzut, îmbunătăţirea situaţiei generale a familiei, asigurarea banilor pentru educaţia copiilor.
87% dintre părinţii plecaţi în alte state în ultimul an obişnuiau sau obişnuiesc să trimită bani aparţinătorilor şi copiilor rămaşi în ţară.
„Frecvenţa discuţiilor copiilor cu părintele plecat tinde să crească odată cu creşterea în vârstă a copilului, până la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, după care tendinţa este uşor descendentă. Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Remarcăm faptul că 20% dintre adolescenţii (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în alte state (unul din cinci) vorbesc cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinţii plecaţi sunt platformele video (77%).
În medie, copiii cu părinţii plecaţi la muncă în alte state merg semnificativ mai puţin la medic (2,2 ori pe an) decât copiii care nu se află în această situaţie (2,5 ori pe an), deşi nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite. Este de remarcat faptul că, dacă în cazul aparţinătorilor, 83% dintre aceştia declară că în decizia de plecare a părintelui a fost implicat şi copilul, ponderea în care copiii declară că au fost implicaţi este semnificativ mai mică (62%)”, sunt alte concluzii ale studiului realizat de Salvaţi Copiii.
Oficialii organizaţiei mai constată că, în general, toate comportamentele de risc declarate de către aparţinători caracterizează într-o măsură semnificativ mai mare copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state decât pe ceilalţi copii. Astfel, copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de cinci ori mai mare (560%) de a consuma frecvent alcool, în comparaţie cu ceilalţi copii, au o probabilitate dublă, prin comparaţie cu ceilalţi copii, de a fuma frecvent, iar în cazul lor probabilitatea de a genera conflicte cu ceilalţi copii este de şase ori mai mare. De asemenea, copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de peste şase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanţe interzise, în comparaţie cu ceilalţi copii.
„Deşi situaţia materială a familiilor cu un membru plecat la muncă în alte state este percepută a fi mai bună decât în cazul celorlalte familii, încrederea în evoluţiile viitoare la nivel de familie este mai reţinută, atât în privinţa performanţelor şcolare ale copiilor, cât şi în ceea ce priveşte starea de sănătate a familiei şi starea generală a gospodăriei. Astfel, aparţinătorii copiilor cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state: au o probabilitate cu 11% mai mică decât ceilalţi respondenţi de a considera că în anul următor performanţele copiilor se vor îmbunătăţi; au o probabilitate cu 8% mai mică de a considera că în anul viitor starea de sănătate a familiei se va îmbunătăţi; au o probabilitate cu 7% mai mică de a considera că starea gospodăriei se va îmbunătăţi în anul următor”, mai arată studiul realizat la nivel naţional.
În acest context, Salvaţi Copiii anunţă că, anul acesta, organizează tabere la munte, la Păltiniş în judeţul Sibiu şi Zărneşti în Braşov, pentru 1.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în alte state, copii incluşi în programele de suport ale organizaţiei din judeţele Dâmboviţa, Vaslui, Galaţi, Vrancea, Olt, Dolj, Constanţa, Tulcea, Hunedoara, Vâlcea şi Mureş.
Proiectele în cadrul cărora sunt organizate taberele sunt cofinanţate din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman.
